îmbălaverb
îm-bă-la
Definiții
verb tranzitiv
1a umple de bale, a lăsa să curgă bale peste ceva sau cineva; a murdări cu salivă
„Câinele a îmbălat toată podeaua din bucătărie."
verb reflexiv
2a se umple de bale, a-și lăsa balele să curgă
„Copilul s-a îmbălat în timp ce dormea."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. La indicativ prezent: eu îmbăl, tu îmbali, el îmbalează (sau îmbălează, variante regionale). Participiul: îmbălat. Imperfect: îmbălam. Perfect simplu: îmbălai.
Expresii și locuțiuni
a îmbăla cuvintele — a vorbi mult și fără rost, a îndruga prostii
Etimologie
Din prefixul îm- + bale (salivă) + sufix verbal -a.
Se scrie corect: Se scrie cu â după îm: îmbăla, nu 'îmbala' sau 'îmballa'. Atenție la diacritice: î și ă.