gâdilaverb
gâ-di-la
Definiții
verb tranzitiv
1A atinge ușor și repetat o parte a corpului cuiva, provocând senzații neplăcute sau râs involuntar.
„Mama mă gâdilă sub braț ca să mă facă să râd."
verb reflexiv
2A-și provoca senzația de gâdilat, de obicei pentru a râde.
„Copilul se gâdilă singur cu o pană."
verb figurat
3A stimula plăcut sau a măguli pe cineva, a-i trezi interesul sau curiozitatea.
„Succesul îl gâdilă pe orgoliul lui."
Gramatică
Plural
gâdilăm (indicativ prezent, pers. 1 pl.)
Verb de conjugarea I, tipul a gâdila. Forme: eu gâdil, tu gâdili, el/ea gâdilă, noi gâdilăm, voi gâdilați, ei/ele gâdilă. Participiul: gâdilat. Gerunziu: gâdilând.
Expresii și locuțiuni
a-i gâdila mândria — a-i flata sau a-i stimula sentimentul de mândrie
a gâdila pe cineva în coaste — a provoca râsul prin atingere ușoară, dar și a îndemna pe cineva să facă ceva
Etimologie
Din latină *coticulare sau din forma populară *gâdilare, probabil de origine expresivă (onomatopeică).
Se scrie corect: Se scrie cu â (nu cu î): gâdila, nu gîdila. Atenție la forma de persoana a III-a: el gâdilă (cu ă final).