expiaverb
ex-pi-a
Definiții
verb tranzitiv
1a ispăși o vină, o greșeală sau o pedeapsă prin suferință sau prin fapte bune
„El a încercat să-și expie greșeala prin muncă voluntară."
verb tranzitiv
2a îndepărta o pată morală sau o impietate prin ritualuri sau prin jertfă (în sens religios)
„Preotul a oficiat o ceremonie pentru a expia păcatele comunității."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -ia. Forme: eu expiez, tu expiezi, el expiază. Participiul: expiat. Gerunziu: expiind.
Expresii și locuțiuni
a-și expia vina — a suporta consecințele unei greșeli pentru a se curăța moral
Etimologie
Din latină expiare, prin franceză expier.
Se scrie corect: Se scrie 'expia', nu 'expiia' sau 'espia'. Atenție la diacritice: 'expia' cu 'i' scurt, nu 'expie' la infinitiv.