enunțiativadjectiv
e-nun-ți-a-tiv
Definiții
adjectiv
1Care se referă la enunțare sau la enunț; care are rolul de a enunța, de a afirma ceva.
„Propoziția enunțiativă este cea care face o afirmație, de exemplu: „Astăzi este o zi frumoasă.”"
Gramatică
Adjectiv se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. Forme flexionare: enunțiativ, enunțiativă, enunțiativi, enunțiative.
Expresii și locuțiuni
propoziție enunțiativă — Propoziție care exprimă o afirmație, o constatare sau o narațiune, având la final punct.
Etimologie
Din franceză énonciatif, italiană enunciativo, latină enunciativus.
Se scrie corect: Se scrie cu „ți” după „n”, nu „enunțiativ” cu „ți” este corect; atenție la diacritice: „enunțiativ” cu „â” și „ț”.