exclamativadjectiv
ex-cla-ma-tiv
Definiții
adjectiv
1Care exprimă o exclamație, o strigare sau o emoție puternică; specific propozițiilor sau cuvintelor care exprimă mirare, bucurie, durere etc.
„Propoziția exclamativă „Ce frumos e cerul!” exprimă admirație."
adjectiv
2Care are forma sau intonația unei exclamații.
„Tonul exclamativ al vocii sale arăta entuziasmul."
Gramatică
Adjectiv variabil, se acordă în gen, număr și caz cu substantivul. Feminin: exclamativă; plural feminin: exclamative.
Sinonime
exclamatoriuinterjectiv
Expresii și locuțiuni
propoziție exclamativă — Propoziție care exprimă o stare afectivă puternică (mirare, bucurie, durere) și se termină cu semnul exclamării.
Etimologie
Din franceză exclamatif, italiană esclamativo, latină exclamativus.
Se scrie corect: Se scrie cu „ex-” la început, nu „es-”. Atenție la grupul „cl”: ex-cla-ma-tiv.