dregeverb
dre-ge
Definiții
verb tranzitiv
1A repara, a remedia ceva stricat sau deteriorat.
„Tatăl meu drege bicicleta stricată."
verb tranzitiv
2A aranja, a potrivi ceva pentru a funcționa corect.
„Trebuie să dreg ceasul care rămâne în urmă."
verb tranzitiv
3A îndrepta o greșeală, a corecta.
„El a drept neînțelegerea dintre ei."
Gramatică
Verb de conjugarea a III-a, cu forme neregulate la prezent: eu dreag, tu dregi, el drege. Participiul: drept. Gerunziu: dregând. Imperfect: dregeam.
Expresii și locuțiuni
a drege busuiocul — a potoli o ceartă, a împăca părțile
a drege glasul — a-și limpezi vocea înainte de a vorbi sau cânta
Etimologie
Din latină *derigere, de la dirigere (a îndrepta).
Se scrie corect: Se scrie cu 'g' după 'e', nu 'dreje'. Atenție la forma de persoana a III-a: 'el drege', nu 'el drage'.