domni - definiție, sinonime, exemple

DEX › domni

domniverb

dom-ni

Definiții

verb intranzitiv

1A exercita puterea supremă într-un stat, a fi domnitor; a stăpâni, a conduce.

„În Evul Mediu, domnitorii domneau peste țările române."

verb intranzitiv

2A stăpâni, a se impune într-un domeniu sau într-o situație; a fi prezent pretutindeni.

„În sala de clasă domnea liniștea."

Număr

plural

Plural

domnesc

Verb de conjugarea a IV-a. La persoana a II-a singular, imperativ: domnește. Participiul: domnit.

a domni peste cineva/ceva — a avea autoritate deplină asupra cuiva sau a ceva

Din latină 'dominare' (a stăpâni), prin intermediul slavonului 'domni'.

Se scrie corect: Se scrie cu 'i' la final, nu 'e' – 'domni', nu 'domne' (forma de imperativ este 'domnește').

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.