doliusubstantiv
do-liu
Definiții
substantiv neutru
1Stare de tristețe și de respect manifestată după moartea cuiva, prin purtarea de haine negre sau prin alte semne convenționale.
„Familia a intrat în doliu după pierderea bunicului."
substantiv neutru
2Perioadă de timp în care se poartă semnele de doliu, conform obiceiurilor sau legilor.
„Doliul național a fost declarat pentru trei zile."
substantiv neutru
3Figurat: atmosferă de tristețe și întristare generală.
„Doliu în țară după catastrofa aviatică."
Gramatică
Se folosește de obicei la singular; pluralul este rar și se referă la diferite tipuri de doliu.
Expresii și locuțiuni
a fi în doliu — a purta semne de doliu, a fi în perioada de jale după moartea cuiva
doliu național — perioadă de doliu decretată de stat pentru a onora memoria unor persoane sau evenimente tragice
Etimologie
Din slavă (veche) 'dolъ' (vale, jale) sau din latină 'dolium' (vas), dar sensul actual provine din slavonă, prin intermediul grecescului 'thrênos'? De fapt, etimologia este incertă; probabil din slavă veche 'dol' (jos) cu sensul de 'a coborî în mormânt'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'i' după 'l', nu 'doliu' cu 'ă' sau 'e'. Atenție la plural: 'dolii' (nu 'doliuri').