discredita - definiție, sinonime, exemple

DEX › discredita

discreditaverb

dis-cre-di-ta

Definiții

verb tranzitiv

1A aduce atingere credibilității, reputației sau prestigiului cuiva; a face să nu mai fie demn de încredere.

„Zvonurile răspândite au încercat să-l discrediteze pe profesor în fața elevilor."

verb tranzitiv

2A slăbi valoarea sau autoritatea unei idei, teorii sau instituții.

„Descoperirile științifice au discreditat teoria veche."

Gramatică

Verb de conjugarea I, terminat în -a. Participiul: discreditat. Gerunziu: discreditând. Imperfect: discreditam, discreditai, discredita, discreditam, discreditați, discreditau.

Sinonime

defăima denigra compromite dezonora ponegri

Antonime

lăuda elogia aprecia credita promova

Expresii și locuțiuni

a se discredita (singur) — a-și pierde singur reputația prin propriile acțiuni sau afirmații

Etimologie

Din franceză discréditer, italiană discreditare.

Se scrie corect: Se scrie cu 's' după 'di', nu 'discredita' cu 'z' (greșit: dizcredita). Atenție la grupul 'sc' urmat de 'r'.

Vrei mai multe detalii? Întreabă profesorul AI despre „discredita"

Nu înțelegi o temă? Întreabă profesorul AI 🎓

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.

Cont gratuit