dezmeticiverb
dez-me-ti-ci
Definiții
verb tranzitiv
1A face pe cineva să-și revină din stare de amețeală, de somn sau de neatenție; a trezi.
„O ceașcă de cafea tare l-a dezmeticit după noaptea nedormită."
verb reflexiv
2A-și reveni din stare de amețeală, de confuzie sau de neatenție; a se trezi.
„S-a dezmeticit abia când a auzit soneria de la ușă."
Gramatică
Verb de conjugarea a 4-a (tipul a citi). Forme: eu dezmeticesc, tu dezmeticesti, el dezmeticeste; perfect compus: am dezmeticit; mai mult ca perfect: dezmeticisem; participiu: dezmeticit.
Expresii și locuțiuni
a se dezmetici — a-și reveni în simțiri, a deveni atent
Etimologie
Format din prefixul dezm- (variantă a lui dez-) + verbul a meticăi (a se mișca, a se agita), de origine slavă.
Se scrie corect: Se scrie cu 'z' și 'm': dezmetici, nu 'desmetici' sau 'dezmeticii'.