deziluzionaverb
de-zi-lu-zi-o-na
Definiții
verb tranzitiv
1A face pe cineva să-și piardă iluziile sau speranțele; a decepționa.
„Rezultatul examenului l-a deziluzionat profund."
verb reflexiv
2A-și pierde iluziile sau încrederea în cineva sau ceva.
„S-a deziluzionat de prietenul său după ce a aflat adevărul."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. Formează perfectul simplu: deziluzionai, deziluzionă, deziluzionarăm etc. Participiul: deziluzionat.
Etimologie
Din franceză désillusionner, prin prefixul dez- + iluziona.
Se scrie corect: Se scrie cu 'z' după 'de': deziluziona, nu 'dezluziona' sau 'deziluziona' (cu un singur 'z' după 'de'). Atenție la grupul 'zi' din mijloc.