Definiții
verb tranzitiv
1A lua cuiva armele, a lipsi pe cineva de arme; a face inofensiv.
„Poliția a reușit să dezarmeze hoțul înainte de a face rău."
verb tranzitiv
2A demonta sau a neutraliza un dispozitiv exploziv.
„Specialiștii au dezarmat bomba găsită în gară."
verb reflexiv
3A renunța la arme, a se preda.
„Soldații inamici s-au dezarmat la semnul de pace."
verb figurat
4A face pe cineva să-și piardă agresivitatea sau ostilitatea, a calma.
„Zâmbetul ei cald l-a dezarmat imediat."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. La indicativ prezent: dezarmez, dezarmezi, dezarmează; la perfect compus: am dezarmat. Participiul: dezarmat.
Expresii și locuțiuni
a dezarma o bombă — a neutraliza un explozibil
a dezarma pe cineva cu un zâmbet — a calma pe cineva printr-o atitudine prietenoasă
Se scrie corect: Se scrie dezarma, cu 'z' și 'a' la final, nu 'desarma' (deși varianta cu 's' este acceptată, forma preferată este cu 'z'). Atenție la diacritice: dezarmá (cu accent pe ultima silabă la infinitiv).