deocheaverb
de-o-chea
Definiții
verb tranzitiv
1A privi cu ochi răi, a vrăji prin privire, a aduce ghinion cuiva prin puterea ochilor (conform superstițiilor).
„Se spune că femeia aceea poate deochea copiii mici."
Gramatică
Verb de conjugarea I, cu sufixul -ea. La indicativ prezent: eu deochez, tu deochezi, el deochează. La perfect compus: am deocheat. Participiu: deocheat.
Expresii și locuțiuni
a deochea pe cineva — a-i aduce ghinion cuiva prin privire, conform superstițiilor
Etimologie
Din slavă veche *odoko* sau din bulgară *odokja*, cu sensul de 'a privi cu ochi răi'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ea' la final, nu 'ia' – deochea, nu deochia. Atenție la forma de gerunziu: deochind.