cucon - definiție, sinonime, exemple

DEX › cucon

cuconsubstantiv

cu-con

Definiții

substantiv masculin

1Termen de respect folosit în trecut pentru a se adresa unui boier sau unei persoane de rang înalt; stăpân, domn.

„Cuconul a poruncit să se pregătească trăsura pentru drum."

substantiv masculin

2În vorbirea familiară sau ironică, bărbat care se poartă cu ifose, care se crede superior.

„Ce te faci, cuconule, că nu te-ai atins de mâncare?"

Gen

masculin

Număr

singular

Plural

cuconi

Articulat

cuconul

Formează pluralul cu terminația -i; se folosește și ca vocativ: cuconule.

boier domn stăpânmoșier

cuconul de la țară — boier sau proprietar de pământ care trăiește la moșie

Din turcă kukon, probabil prin intermediul grecescului koukon, cu sensul de 'domn, stăpân'.

Se scrie corect: Se scrie cu 'c' la început, nu 'kukon' sau 'cukon'. Atenție la diacritice: cucon, nu cucon cu altă vocală.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.