slugăsubstantiv
slu-gă
Definiții
substantiv feminin
1Persoană care muncea în slujba unui boier sau a unui proprietar de pământ, fără libertate deplină; servitoare, iobag.
„În trecut, slugile lucrau de dimineață până seara pe moșia boierului."
substantiv feminin
2Persoană care se supune cu totul altcuiva, executând ordine fără să crâcnească; servitor.
„Nu vreau să fiu sluga nimănui, vreau să fiu stăpân pe viața mea."
Gramatică
La plural, articulat: slugile. Forme vechi: slugă (și pentru masculin, dar rar).
Expresii și locuțiuni
a fi slugă la stăpân — a fi în serviciul cuiva, a asculta de cineva
slugă la drum — persoană care însoțește pe cineva în călătorie, servitor
Etimologie
Din slavă (sluga), însemnând 'servitor'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'g' și 'ă' la final: slugă, nu 'slugă' cu 'u' dublu sau 'sluga' fără diacritice.