crâcniverb
crâc-ni
Definiții
verb intranzitiv
1a scoate un sunet slab, a spune un cuvânt sau a protesta, de obicei în sens negativ (a nu crâcni = a nu scoate o vorbă, a nu protesta)
„Copilul a stat cuminte și n-a crâcnit toată ora."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a (tipul a ști). Forme: eu crâcnesc, tu crâcnești, el crâcnește, noi crâcnim, voi crâcniți, ei crâcnesc. Participiu: crâcnit. Gerunziu: crâcnind.
Expresii și locuțiuni
a nu crâcni — a nu scoate niciun cuvânt, a nu protesta deloc
Etimologie
Probabil formație onomatopeică, imitând un sunet scurt și slab.
Se scrie corect: Se scrie cu â (crâcni), nu cu î. Atenție la diacritice: crâcni, nu crîcni.