contaverb
con-ta
Definiții
verb intranzitiv
1A avea importanță, a fi de însemnătate; a însemna.
„Nu contează ce spun alții, important este să fii sincer."
verb intranzitiv
2A se baza pe cineva sau pe ceva; a se bizui, a se încrede.
„Poți conta pe ajutorul meu oricând."
verb tranzitiv
3A socoti, a calcula, a număra (bani, obiecte etc.).
„Conta banii înainte de a-i depune la bancă."
Gramatică
Verb de conjugarea I, intranzitiv (sensurile 1 și 2) și tranzitiv (sensul 3). La perfectul compus: am contat, ai contat etc. Participiul: contat. Gerunziul: contând.
Expresii și locuțiuni
a conta pe cineva — a se încrede în cineva, a se baza pe sprijinul cuiva
ce contează? — nu are importanță, nu este relevant
Etimologie
Din franceză compter, latină computare.
Se scrie corect: Se scrie cu 'o', nu 'u': 'conta', nu 'cunta'. Atenție la forma de indicativ prezent: 'contează', nu 'conteză'.