însemnaverb
în-sem-na
Definiții
verb tranzitiv
1A avea un anumit sens, a semnifica; a reprezenta ceva.
„Cuvântul „carte” înseamnă un obiect cu pagini."
verb tranzitiv
2A avea importanță sau valoare pentru cineva.
„Familia înseamnă totul pentru mine."
verb reflexiv
3A-și pune o marcă, un semn pe ceva sau pe cineva.
„S-a însemnat cu cruce înainte de examen."
Gramatică
Verb de conjugarea I, cu sufixul -a. Forme: eu însemn, tu însemni, el/ea însemnează (variantă: însemnează), noi însemnăm, voi însemnați, ei/ele însemnează. La perfect compus: am însemnat. Participiul: însemnat. Reflexiv: a se însemna.
Expresii și locuțiuni
a însemna ceva pentru cineva — a fi important pentru cineva
ce înseamnă asta? — întrebare despre sensul sau scopul a ceva
Etimologie
Din latină insignare, prin intermediul slavonei sau direct din română veche.
Se scrie corect: Se scrie cu „î” la început și cu „e” după „s”: însemna. Nu confunda cu „însemna” (cu „â” în interior) – forma corectă este cu „e”. Atenție la diacritice: însemna, nu insemna.