consfinți - definiție, sinonime, exemple

DEX › consfinți

consfințiverb

con-sfin-ți

Definiții

verb tranzitiv

1A declara sau a considera ceva sfânt, a consacra printr-o ceremonie religioasă.

„Preotul a consfințit noua biserică din sat."

verb tranzitiv

2A confirma, a valida definitiv o hotărâre, o decizie sau o situație.

„Rezultatele examenului au consfințit munca elevilor."

Verb de conjugarea a IV-a. Participiul: consfințit. Gerunziu: consfințind. Imperfect: consfințeam. Perfect simplu: consfinții.

a consfinți o tradiție — a face ca o tradiție să devină definitivă și respectată

Din slavă (con- + sfinți), prin intermediul slavonei vechi.

Se scrie corect: Se scrie cu 'con-' la început, nu 'consfinți' cu 's' dublu. Atenție la diacritice: consfinți, nu consfinti.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.