chinsubstantiv
chin
Definiții
substantiv neutru
1Suferință fizică sau morală, durere, tortură; greutate mare de îndurat.
„Viața la munte i-a fost un chin din cauza frigului."
substantiv neutru
2Efort susținut, muncă grea, trudă.
„A fost un chin să termin proiectul la timp."
Gramatică
Substantiv neutru, pluralul este 'chinuri'. Articolul hotărât singular: 'chinul'.
Expresii și locuțiuni
a fi un chin — a fi foarte greu de suportat sau de realizat
a-și face chinul — a se strădui, a depune efort
Etimologie
Din slavă (veche) 'činŭ' (ordine, rânduială), dar sensul actual de suferință provine din grecescul 'kynos' (câine) sau din latină, prin influență slavă.
Se scrie corect: Se scrie 'chin', nu 'kin' sau 'chinn'. Atenție la plural: 'chinuri', nu 'chinu-ri'.