cârcăliverb
câr-că-li
Definiții
verb tranzitiv
1A critica sau a găsi cusururi în mod repetat și nejustificat; a cicăli.
„Nu-l mai cârcăli pe fratele tău pentru orice fleac."
verb intranzitiv
2A murmura, a bombăni în semn de nemulțumire.
„Bătrânul cârcălea mereu când auzea de schimbări."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a. Forme: eu cârcălesc, tu cârcălești, el cârcălește. Participiul: cârcălit.
Expresii și locuțiuni
a cârcăli la cineva — a critica pe cineva insistent
Etimologie
Probabil de origine onomatopeică, imitând sunetul unei critici repetate.
Se scrie corect: Se scrie cu â după c, nu cu î: cârcăli, nu cîrcăli.