căpui - definiție, sinonime, exemple

DEX › căpui

căpuiverb

că-pui

Definiții

verb tranzitiv

1A acoperi sau a îmbrăca ceva cu o pânză, cu o hârtie sau cu alt material, de obicei pentru protecție sau pentru aspect.

„Am căpuit manualul cu hârtie albastră ca să nu se murdărească."

verb tranzitiv

2A pune o căptușeală într-o haină sau într-un obiect, pentru căldură sau rezistență.

„Croitorul a căpuit paltonul cu blană artificială."

Verb de conjugarea a IV-a. La persoana a II-a singular, prezent: tu căpuiești. Participiul: căpuit. Gerunziu: căpuind.

Din slavă (veche) *kopiti sau din bulgară, cu sensul de 'a acoperi'.

Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' la început: căpui, nu 'capui'. Atenție la diacritice: căpui (verb), nu căpuie (forma de persoana a III-a).

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.