bleotocări - definiție, sinonime, exemple

DEX › bleotocări

bleotocăriverb

ble-o-to-că-ri

Definiții

verb tranzitiv

1a umple de noroi sau de apă murdară, a murdări, a păta

„Copiii s-au bleotocărit în curte după ploaie."

verb reflexiv

2a se murdări, a se umple de noroi

„S-a bleotocărit de la cap până la picioare."

verb de conjugarea a IV-a, forma infinitivă: a bleotocări; participiul: bleotocărit

murdări pătanoroioșimâzgăli

curăța spăla

probabil de origine expresivă, legată de cuvântul 'bleot' (noroi, mâzgă)

Se scrie corect: Se scrie cu 'ea' la început? Nu, se scrie 'bleotocări', cu 'eo'.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.