atestaverb
a-tes-ta
Definiții
verb tranzitiv
1A confirma sau a dovedi printr-un document sau printr-o declarație oficială că ceva este adevărat sau real.
„Directorul a atestat că elevul a participat la concurs."
verb tranzitiv
2A declara sau a recunoaște oficial că cineva are o anumită calificare sau competență, prin eliberarea unui certificat sau diplomă.
„Universitatea atestă absolvirea studiilor prin diplomă de licență."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. Participiul: atestat. Gerunziul: atestând. Conjugare regulată.
Expresii și locuțiuni
a atesta cu acte — a dovedi oficial, prin documente
Etimologie
Din latină 'attestare', prin intermediul francezului 'attester'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'e' după 't', nu 'atestă' cu 'ă' la final în forma de dicționar. Atenție la diacritice: 'atesta' (infinitiv), dar 'atestă' (persoana a III-a singular, prezent).