asmuțaverb
as-mu-ța
Definiții
verb tranzitiv
1A îndemna sau a incita un animal (de obicei un câine) să atace pe cineva sau ceva.
„Pădurarul și-a asmuțit câinii asupra braconierilor."
verb tranzitiv (figurat)
2A îndemna pe cineva să acționeze cu violență sau să atace o persoană sau un grup.
„Liderul a asmuțit mulțimea împotriva autorităților."
Gramatică
Verb de conjugarea I, cu forme regulate. La perfect simplu: asmuțai, asmuțași, asmuță. Participiul: asmuțat. Gerunziu: asmuțând.
Expresii și locuțiuni
a asmuța câinii pe cineva — a îndemna câinii să atace pe cineva
Etimologie
Din slavă veche (probabil) sau din bulgară 'asmutvam' (a incita).
Se scrie corect: Se scrie cu 's' și 'ț', nu 'asmuță' cu 'â' după 'm' – corect este 'asmuța'.