aplanaverb
a-pla-na
Definiții
verb tranzitiv
1a face să devină neted, a nivela o suprafață; a elimina denivelările
„Muncitorii au aplanat terenul înainte de a construi casa."
verb tranzitiv (figurat)
2a potoli, a liniști un conflict sau o neînțelegere; a reduce intensitatea unei dispute
„Directorul a reușit să aplaneze disputa dintre cei doi colegi."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. Participiul: aplanat. Gerunziu: aplanând. Imperativ: aplanează (singular), aplanați (plural).
Expresii și locuțiuni
a aplana un conflict — a rezolva o neînțelegere, a aduce pacea
Etimologie
Din franceză aplanir, latină aplanare (a netezi).
Se scrie corect: Se scrie cu 'pl' și 'a' după 'pl': a-pla-na. Nu confunda cu 'aplanare' (substantiv).