afrontaverb
a-fron-ta
Definiții
verb tranzitiv
1a jigni sau a umili pe cineva printr-o atitudine sau prin cuvinte jignitoare; a insulta.
„Nu încerca să-l afrontezi pe profesor cu vorbe necuviincioase."
Gramatică
Verb de conjugarea I, indicativ prezent: afrontez, afrontezi, afrontează; participiu: afrontat.
Etimologie
Din franceză affronter, italiană affrontare.
Se scrie corect: Se scrie cu 'f', nu 'ph' (nu 'aphronta'). Atenție la forma de prezent: 'el afrontează', nu 'el afrontă'.