adeveriverb
a-de-ve-ri
Definiții
verb tranzitiv
1A confirma sau a atesta printr-o adeverință; a dovedi, a certifica.
„Directorul a adeverit că elevul a frecventat cursurile."
verb tranzitiv
2A susține sau a garanta veridicitatea unui fapt, a da asigurări.
„El a adeverit că povestea este adevărată."
Gramatică
Conjugare: a adeveri (verbul de conjugarea a IV-a). Participiul: adeverit. Gerunziu: adeverind. Imperativ: adeverește (singular), adeveriți (plural).
Expresii și locuțiuni
a adeveri cu acte — a dovedi oficial, prin documente
Etimologie
Din latină *adverificare, prin intermediul slavonei sau direct din română veche; legat de 'adevăr'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'e' după 'v', nu 'adeviri'. Atenție la diacritice: adeveri, nu adeverii.