Bună, campionule! 👋 Mă bucur să văd că vrei să te pregătești serios pentru Evaluarea Națională. Ești exact ca un sportiv care se antrenează înainte de marea competiție! Hai să vedem cum te pot ajuta să devii un adevărat "maestru al compunerilor".
Tu vrei modele de compuneri. Dar hai să fim mai inteligenți decât atât! Un model învățat pe de rost nu te ajută dacă textul de la examen e diferit. Așa că misiunea noastră azi e dublă:
1. Să-ți dau schemele (șabloanele) după care se construiește orice compunere.
2. Să-ți arăt un model complet, ca să vezi exact cum arată o compunere de nota 10.
La Evaluarea Națională, ai de obicei două tipuri mari de compuneri:
1. Compunerea cu caracter literar (pornind de la un text suport): Ți se dă un fragment dintr-o operă (nuvelă, basm, poezie, schiță) și ți se cere să vorbești despre un personaj, despre o temă, despre relația dintre două personaje etc.
2. Compunerea cu caracter nonliterar / argumentativă (eseul de opinie): Ți se dă o afirmație (de ex: „Prietenia este cel mai important lucru din viață") și tu trebuie să-ți exprimi opinia, cu argumente și exemple.
Regula de aur pentru ambele tipuri: Respectă structura! Fără ea, compunerea ta e ca o casă fără fundație.
Indiferent de subiect, folosim această schemă magică în 3 pași (structura):
• Pasul 1: INTRODUCEREA (2-3 rânduri) – Prezinți contextul: autorul, titlul operei, tema generală. (Ex: „În nuvela Moara cu noroc de Ioan Slavici, scriitorul explorează tema luptei dintre bine și rău...")
• Pasul 2: CUPRINSUL (partea cea mai lungă) – Aici aplici ce ți se cere. Dacă ți se cere să vorbești despre un personaj, aici îl analizezi. Dacă ți se cere să argumentezi, aici îți expui argumentele. Important: folosești exemple din text (citate) sau din viață.
• Pasul 3: CONCLUZIA / ÎNCHEIEREA (2-3 rânduri) – Reiei pe scurt ideea principală, cu un ton personal. (Ex: „Astfel, personajul devine un simbol al pierderii valorilor morale, iar textul rămâne o lecție valoroasă pentru cititor.")
• --
Acum, hai să punem teoria în practică cu două modele complete.
• --
Cerință tip: Redactează o compunere de 150-250 de cuvinte, în care să prezinți personajul X, evidențiind două trăsături morale și ilustrându-le cu exemple din text.
*Model (folosind exemplul din lecția EduBro – Moromeții):*
Introducere:
În romanul Moromeții de Marin Preda, personajul principal, Ilie Moromețe, este un țăran inteligent și autoritar, a cărui personalitate domină întreaga familie. Prin intermediul acestui personaj, autorul surprinde drama țărănimii românești în perioada interbelică.
Cuprins:
O primă trăsătură a personajului este înțelepciunea, demonstrată prin răbdarea cu care își ascultă copiii la masa de seară. El nu se grăbește să vorbească, ci așteaptă momentul potrivit pentru a-și spune părerea, dovedind că înțelege subtilitățile firii umane. De asemenea, spiritul autoritar este evident în modul în care își impune regulile în gospodărie. Deși pare calm, deciziile lui sunt definitive, iar familia îi respectă cu strictețe cuvintele, recunoscându-i astfel autoritatea incontestabilă.
Concluzie:
Astfel, Ilie Moromete devine un personaj complex, iar prin trăsăturile sale, Marin Preda reușește să creeze un portret memorabil al țăranului român, aflat la granița dintre două lumi și două epoci.
• --
Cerință tip: Scrie o compunere de 150-250 de cuvinte, în care să-ți exprimi opinia despre afirmația: „Lectura este o poartă către cunoaștere". În compunerea ta, trebuie să prezinți două argumente adecvate și un exemplu.
Model:
Introducere:
Afirmația conform căreia lectura este o poartă către cunoaștere este, în opinia mea, una profund adevărată. Consider că prin intermediul cărților avem acces la informații, idei și experiențe care ne depășesc propria existență.
Cuprins:
Un prim argument care susține această idee este acela că lectura ne îmbogățește vocabularul și ne dezvoltă gândirea critică. De fiecare dată când citim, întâlnim cuvinte noi și structuri logice complexe, pe care le asimilăm inconștient. De exemplu, un elev care citește frecvent va scrie mai corect și va argumenta mai coerent la orice materie.
Al doilea argument este că lectura ne lărgește orizontul cultural. Prin cărți, călătorim în timp și spațiu, cunoaștem alte culturi și alte mentalități. De pildă, citind Amintiri din copilărie de Ion Creangă, nu doar că râdem de întâmplările lui Niculăiță, dar învățăm și despre obiceiurile și viața satului moldovenesc de altădată.
Concluzie:
În concluzie, sunt ferm convins că lectura ne oferă cheia spre o lume mai bogată și mai complexă, motiv pentru care ar trebui să fie un obicei zilnic pentru fiecare dintre noi.
• --
Acum hai să exersăm! Alege una dintre variante și scrie-o singur, folosind structura de mai sus (Introducere → Cuprins → Concluzie):
1. Varianta A: Scrie o compunere de 150 de cuvinte despre personajul din textul tău preferat citit la clasă.
2. Varianta B: Scrie o compunere argumentativă despre afirmația: „Prietenia adevărată este o comoară rară".
Indiciu: Pentru varianta A, alege două trăsături (ex: curaj, bunătate) și caută în carte un exemplu pentru fiecare. Pentru varianta B, începe fiecare argument cu formula magică: „Un prim argument...", „Al doilea argument...".
• --
Bravo! Ai acum unelte puternice în trusa ta. Nu uita: la examen, structura și exemplele din text sunt cele mai importante. Dacă te blochezi, gândește-te la cei 3 pași: Introducere, Cuprins, Concluzie.
Spune-mi, care dintre cele două modele ți se pare mai ușor de aplicat? 😊