zimțuiverb
zim-țui
Definiții
verb tranzitiv
1a cresta, a tăia în zigzag sau a face zimți pe marginea unui obiect
„El a zimțuit marginile hârtiei pentru a face un decor frumos."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a, forme: eu zimțuiesc, tu zimțuiești, el zimțuiește; participiul: zimțuit.
Etimologie
Din substantivul 'zimț' (sau 'dinte'), cu sufix verbal -ui.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ț', nu cu 'tz' sau 't'. Atenție la diacritice: zimțui, nu zimtui.