crestaverb
cres-ta
Definiții
verb tranzitiv
1A face o tăietură sau o incizie pe o suprafață, de obicei cu un obiect ascuțit; a însemna prin tăiere.
„Ciobanul crestează urechile oilor pentru a le deosebi."
verb tranzitiv
2A face o crestătură, o scobitură pe marginea unui obiect.
„Băiatul crestează un băț pentru a număra zilele."
Gramatică
Verb de conjugarea I, indicativ prezent: eu crestez, tu crestezi, el crestează; perfect compus: am crestat; participiu: crestat.
Expresii și locuțiuni
a cresta la socoteală — a înșela pe cineva la calcul, a păgubi
Etimologie
Din latină *cristare, derivat din crista (creastă).
Se scrie corect: Se scrie cu 'e' după 'r': cresta, nu 'crista'. Atenție la diacritice: cresta (verb), nu creastă (substantiv).