zdrăngănit - definiție, sinonime, exemple

DEX › zdrăngănit

zdrăngănitsubstantiv

zdrân-gă-nit

Definiții

substantiv neutru

1Sunet metalic, ascuțit și sacadat, produs de lovirea sau mișcarea unor obiecte de metal sau de sticlă.

„Zdrăngănitul cheilor l-a trezit din somn."

substantiv neutru

2Acțiunea de a zdrăngăni sau rezultatul acestei acțiuni.

„Zdrăngănitul continuu al tramvaiului îl enerva."

Gen

neutru

Număr

singular

Plural

zdrăngănituri

Articulat

zdrăngănitul

Formă de participiu substantivat de la verbul 'a zdrăngăni'. Se folosește frecvent cu sens onomatopeic.

zăngănitzornăitclanțanitzdrăngăneală

liniștetăcere

a face zdrăngănit — a produce un zgomot metalic, de obicei neplăcut

Formă onomatopeică, probabil de origine expresivă, care imită sunetul metalic.

Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' după 'dr' și cu 'â' după 'g': zdrăngănit. Nu confunda cu 'zăngănit' (fără 'dr').

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.