zăngănitsubstantiv
zăn-gă-nit
Definiții
substantiv neutru
1Sunet ascuțit și metalic, produs de lovirea unor obiecte de metal sau de sticlă.
„Se auzea zăngănitul cheilor în buzunarul tatălui."
substantiv neutru
2Zgomot puternic și neplăcut, asemănător cu cel al unor obiecte care se lovesc.
„Zăngănitul armelor speria caii."
Gramatică
Substantiv provenit din verbul a zăngăni. Pluralul este rar folosit.
Expresii și locuțiuni
zăngănit de arme — sunetul produs de armele care se lovesc, sugerând pregătire de război
Etimologie
Formă postverbală de la verbul a zăngăni, de origine onomatopeică, imitând sunetul metalic.
Se scrie corect: Se scrie cu â după z, nu cu î: zăngănit, nu zîngănit. Atenție la diacritice: ă și â.