zbânțuit - definiție, sinonime, exemple

DEX › zbânțuit

zbânțuitadjectiv

zbân-țu-it

Definiții

adjectiv

1Care este plin de viață, agitat, zglobiu, care se joacă sau se mișcă mult, adesea într-un mod vesel și zgomotos.

„Copilul zbânțuit alerga prin curte, râzând cu poftă."

Gen

masculin

Număr

singular

Plural

zbânțuiți

Articulat

zbânțuitul

Adjectiv provenit din verbul 'a se zbânțui' (conjugarea a IV-a). Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.

a fi zbânțuit — a fi foarte activ și plin de energie, adesea într-un mod care poate deranja

Derivat din verbul 'a se zbânțui', de origine expresivă, probabil legat de mișcarea și zgomotul specific jocului copiilor.

Se scrie corect: Se scrie cu 'â' după 'z', nu 'zbânțuit' cu 'î' (greșeală frecventă). Atenție la diacritice: zbânțuit, nu 'zbantuit'.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.