transplantaverb
trans-plan-ta
Definiții
verb tranzitiv
1A muta o plantă dintr-un loc în altul, plantând-o din nou, pentru a se dezvolta mai bine.
„Grădinarul a transplantat răsadurile de roșii în grădină."
verb tranzitiv
2A transfera un organ, un țesut sau celule de la un donator la un primitor, printr-o intervenție chirurgicală.
„Medicii au reușit să transplanteze rinichiul cu succes."
Gramatică
Verb de conjugarea I, terminat în -a. La indicativ prezent: eu transplantez, tu transplantezi, el/ea transplantează. La perfect compus: am transplantat. Participiul: transplantat.
Expresii și locuțiuni
a transplanta un organ — a efectua o operație de transfer al unui organ de la un donator la un pacient
Etimologie
Din franceză transplanter, care provine din latină transplantare (trans- 'peste' + plantare 'a planta').
Se scrie corect: Se scrie cu 'ns' după 'tra', nu 'transplanta' cu 'nz'. Atenție la diacritice: transplanta, nu 'transplanta' fără accent.