topiverb
to-pi
Definiții
verb tranzitiv
1A transforma o substanță solidă în lichid prin încălzire; a face să se topească.
„Soarele a topit zăpada de pe stradă."
verb reflexiv
2A se transforma din solid în lichid sub acțiunea căldurii; a se dizolva, a se mistui.
„Gheața se topește în paharul cu apă."
verb figurat
3A slăbi, a se consuma treptat (despre oameni sau sentimente); a se îmblânzi, a se înmuia.
„Inima i s-a topit când a văzut cadoul."
Gramatică
Verb de conjugarea a 4-a, forme: eu topesc, tu topești, el/ea topește, noi topim, voi topiți, ei/ele topesc. Participiu: topit. Gerunziu: topind.
Expresii și locuțiuni
a-i topi cuiva inima — a înduioșa pe cineva, a-l face să devină mai blând
a se topi de căldură — a suferi din cauza temperaturii foarte ridicate
Etimologie
Din slavă topiti, confer bulgară topja, sârbă topiti.
Se scrie corect: Se scrie topi, cu un singur p, nu 'toppi'. Atenție la diacritice: topi (verb), nu topî.