Definiții
verb
1a ascuți sau a face să devină ascuțit (un creion, un cuțit etc.) prin frecare sau șlefuire
„Îmi toc creionul înainte de ora de desen."
verb
2a învăța pe de rost, fără a înțelege profund, prin repetare mecanică
„A tocit lecția de istorie cu o seară înainte de test."
verb
3a uza sau a deteriora prin folosire îndelungată (despre obiecte, haine etc.)
„Pantofii aceștia s-au tocit repede din cauza mersului zilnic."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a, forma de persoana a II-a singular, imperativ sau indicativ prezent (tu toci). La persoana a III-a plural: tocesc. Participiul: tocit.
Se scrie corect: Se scrie 'toci', nu 'toci' cu 'ș' sau 'ț'. Atenție la forma de imperativ: 'tocește!' (singular), 'tociți!' (plural).