tindeverb
tin-de
Definiții
verb intranzitiv
1A se îndrepta spre un scop, a urmări ceva; a avea tendința de a ajunge într-o anumită stare.
„El tinde să exagereze când povestește."
verb intranzitiv
2A se apropia de o anumită valoare sau limită (în matematică sau în limbajul comun).
„Când x tinde la infinit, funcția crește."
Gramatică
Verb de conjugarea a III-a (a tinde). Indicativ prezent: eu tind, tu tinde, el/ea tinde, noi tindem, voi tindeți, ei/ele tind. Participiu: tins. Gerunziu: tinzând.
Expresii și locuțiuni
a tinde spre ceva — a avea o înclinație sau o dorință puternică de a atinge un scop
Etimologie
Din latină tendere, prin intermediul formei populare.
Se scrie corect: Se scrie cu 'i' după 't', nu 'tende' sau 'tinde' cu 'e' la final. Atenție la forma de persoana a III-a: 'el tinde', nu 'el tinde' cu altă terminație.