năzuiverb
nă-zu-i
Definiții
verb intranzitiv
1a tinde cu înfrigurare spre ceva, a urmări cu ardoare realizarea unui ideal sau a unui scop
„El năzuiește să devină medic."
verb intranzitiv
2a aspira la o stare mai bună, a visa la ceva înalt
„Tinerii năzuiesc la o viață mai frumoasă."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a (năzuiesc, năzuiești, năzuiește). Forme: năzuind (gerunziu), năzuit (participiu).
Expresii și locuțiuni
a năzui la ceva — a dori cu putere să obțină sau să realizeze ceva
Etimologie
Din slavă (veche) *nazъvati sau din bulgară, înrudit cu 'nădejde'.
Se scrie corect: Se scrie cu 'ă' la început și cu 'i' la final: năzui, nu 'nazui' sau 'năzuii'.