terminaverb
ter-mi-na
Definiții
verb tranzitiv
1a aduce la sfârșit, a încheia o acțiune sau o lucrare
„Am terminat tema înainte de cină."
verb intranzitiv
2a ajunge la capăt, a se sfârși
„Filmul s-a terminat la ora zece."
verb reflexiv
3a se epuiza, a se consuma complet
„S-a terminat benzina în mașină."
Gramatică
Plural
terminăm (indicativ prezent, pers. 1 pl.)
Verb de conjugarea I, terminat în -a. Conjugare: eu termin, tu termini, el/ea termină, noi terminăm, voi terminați, ei/ele termină. Participiul: terminat. Gerunziu: terminând.
Expresii și locuțiuni
a termina cu ceva — a renunța la ceva, a nu mai continua
a o termina cu cineva — a rupe relația cu cineva, a nu mai avea de-a face
Etimologie
Din franceză terminer, latină terminare.
Se scrie corect: Se scrie cu 'i' după 't' la persoana a II-a singular: tu termini. Nu confunda cu 'termina' (forma de infinitiv) și 'termină' (persoana a III-a singular).