isprăvisubstantiv
is-pră-vi
Definiții
substantiv feminin
1faptă, acțiune (adesea cu sens negativ, de obicei la plural, în expresii ca 'a face isprăvi' = a face prostii sau fapte rele)
„Ce isprăvi ai mai făcut azi?"
substantiv feminin
2rezultat al unei acțiuni, urmare (învechit, popular)
„Toate isprăvile muncii lui s-au văzut în recoltă."
Gramatică
Forma de singular este 'isprávă' (rar folosită). Se folosește aproape exclusiv la plural.
Sinonime
fapteprostiinăzbâtiipăcateisprăviri
Antonime
fapte bunevirtuți
Expresii și locuțiuni
a face isprăvi — a face prostii, fapte rele sau nechibzuite
Etimologie
Din slavă (veche) 'izprava' (îndreptare, faptă), prin intermediul slavonei.
Se scrie corect: Se scrie cu 's' după 'i', nu 'ș' – 'isprăvi', nu 'ișprăvi'. Atenție la diacritice: ă, nu â.