tentaverb
ten-ta
Definiții
verb tranzitiv
1A încerca să convingi pe cineva să facă ceva, ademenind cu o promisiune sau cu o ofertă atractivă.
„Îl tenta cu o ciocolată ca să-și termine temele."
verb tranzitiv
2A provoca o dorință puternică, a ispiti.
„Mă tentează ideea de a pleca în vacanță la mare."
Gramatică
Verb de conjugarea I, cu sufixul -a. La persoana a 3-a singular: tentează. Participiul: tentat.
Expresii și locuțiuni
a fi tentat să — a avea o dorință puternică de a face ceva
Etimologie
Din franceză tenter, latină temptare.
Se scrie corect: Se scrie cu 't' simplu, nu 'tt'. Atenție la forma de persoana a 3-a: 'el tentează', nu 'tenta'.