tambur - definiție, sinonime, exemple

DEX › tambur

tambursubstantiv

tam-bur

Definiții

substantiv neutru

1Element de construcție cilindric sau prismatic care susține o cupolă sau o boltă; partea inferioară a unei cupole.

„Tamburul bisericii era decorat cu fresce."

substantiv neutru

2Cilindru sau rolă pe care se înfășoară un cablu, o sârmă sau o bandă; tambur de cablu.

„Electricianul a montat tamburul cu cablu lângă șantier."

substantiv neutru

3În muzică, tobă mică sau instrument de percuție asemănător, folosit în fanfare.

„Tamburul răsună puternic în timpul paradei."

Gen

neutru

Număr

singular

Plural

tambururi

Articulat

tamburul

La plural are forma 'tambururi' (pentru sensul de construcție și cablu) și 'tambure' (pentru instrumentul muzical, dar mai rar).

tobărolă cilindru

a bate tamburul — a anunța ceva cu mult zgomot, a face reclamă exagerată

Din franceză 'tambour', care provine din arabă 'tabl' (tobă), prin intermediul limbii turce.

Se scrie corect: Se scrie 'tambur', nu 'tamburr' sau 'tambur'. Atenție la litera 'b' după 'm'.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.