șutiverb
șu-ti
Definiții
verb tranzitiv
1A lovi mingea cu piciorul, în special în jocul de fotbal; a trage un șut.
„Atacantul a șutat puternic spre poartă."
Gramatică
Conjugare: a șuta, persoana a II-a singular, prezent; forma de participiu: șutat; gerunziu: șutând.
Expresii și locuțiuni
a șuta pe lângă poartă — a rata ocazia de a marca
Etimologie
Din substantivul „șut”, de origine onomatopeică sau din turcă „şut” (lovitură).
Se scrie corect: Se scrie cu „ș” și „u”, nu „suti” sau „șuți” (cu „ț” este greșit).