suplimentaradjectiv
su-pli-men-tar
Definiții
adjectiv
1Care se adaugă la ceva existent, în plus față de normal sau de necesar.
„Am primit o temă suplimentară pentru vacanță."
adjectiv
2Care este în plus, suplimentar față de un plan sau o cantitate stabilită.
„Magazinul a adus un stoc suplimentar de rechizite."
Gramatică
Gen
masculin/neutru (și feminin)
Plural
suplimentari (masc.), suplimentare (fem./neutru)
Articulat
suplimentarul, suplimentara, suplimentarii, suplimentarele
Adjectiv variabil cu 4 forme: suplimentar, suplimentară, suplimentari, suplimentare. Se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat.
Expresii și locuțiuni
oră suplimentară — Oră de curs care se adaugă programului normal, de obicei pentru recuperare sau aprofundare.
cost suplimentar — Cheltuială în plus față de prețul inițial.
Etimologie
Din franceză supplémentaire, după latină supplementum (completare).
Se scrie corect: Se scrie cu 'i' după 'pl' și cu 'e' după 'm': suplimentar, nu 'suplimentar' sau 'suplimentar'.