subînchiriaverb
sub-în-chi-ri-a
Definiții
verb tranzitiv
1A închiria mai departe un spațiu (casă, apartament, birou) pe care l-ai închiriat deja de la proprietar, cu acordul acestuia sau conform contractului.
„Maria a subînchiriat apartamentul pentru vara, pentru că pleca în străinătate."
Gramatică
Verb de conjugarea a 4-a, tipul 'a ști'. Conjugare: eu subînchiriez, tu subînchiriezi, el subînchiriază, noi subînchiriem, voi subînchiriați, ei subînchiriază. Participiu: subînchiriat. Gerunziu: subînchiriind.
Expresii și locuțiuni
a subînchiria cu acordul proprietarului — a da mai departe spațiul închiriat doar cu permisiunea scrisă a proprietarului
Etimologie
Din prefixul 'sub-' + verbul 'închiria' (din slavă veche 'kъrčьma' – han, crâșmă, prin intermediul maghiară 'kocsma').
Se scrie corect: Se scrie cu cratimă: sub-închiria, nu 'subinchiria' sau 'subînchiria' fără cratimă. Atenție la diacritice: â, nu î.