șterpeliverb
șter-pe-li
Definiții
verb tranzitiv
1A fura ceva pe furiș, de obicei obiecte mici sau de valoare redusă.
„A șterpelit o prăjitură din farfurie când nimeni nu se uita."
verb tranzitiv
2A lua ceva cu îndemânare și rapid, fără a fi observat.
„Și-a șterpelit cheile de pe masă înainte să plece."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a, cu forme neregulate la prezent: eu șterpelesc, tu șterpelești, el șterpelește. Participiul: șterpelit.
Expresii și locuțiuni
a șterpeli ceva — a fura ceva pe ascuns
Etimologie
Probabil de origine expresivă, din română, legat de 'a șterge' (a lua pe furiș).
Se scrie corect: Se scrie cu 'ș' la început și cu 'e' după 'șt', nu 'șterpeli' cu 'i' după 'șt' (greșit: știrpeli).