stăpânitor - definiție, sinonime, exemple

DEX › stăpânitor

stăpânitorsubstantiv

stă-pâ-ni-tor

Definiții

substantiv masculin

1Persoană sau autoritate care deține puterea și conduce un teritoriu, un stat sau un popor.

„Stăpânitorul țării a semnat un nou tratat de pace."

adjectiv

2Care stăpânește, care are control sau autoritate asupra cuiva sau a ceva.

„Era un om stăpânitor, mereu dornic să decidă totul."

Gen

masculin

Număr

singular

Plural

stăpânitori

Articulat

stăpânitorul

Adjectivul se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat. Ca substantiv, are forme de plural regulate.

a fi stăpânitor pe sine — a-și controla emoțiile și reacțiile

Din verbul a stăpâni + sufixul -tor, moștenit din latină sau format în română.

Se scrie corect: Se scrie cu â după p: stăpânitor, nu stapânitor sau stăpinitor.

EduBro îți explică orice materie pas cu pas, gratuit.