servitorsubstantiv
ser-vi-tor
Definiții
substantiv masculin
1Persoană angajată să facă treburi în casă sau să servească pe cineva; slugă.
„Servitorul a deschis ușa oaspeților."
substantiv masculin
2Persoană care este devotată cu totul unei idei, unei cauze sau unei persoane.
„El este un servitor al dreptății."
Gramatică
Forma feminină: servitoare. Se folosește și ca adjectiv învechit (ex: 'om servitor').
Sinonime
slugăvaletlacheuomenieslujitor
Expresii și locuțiuni
a fi servitorul cuiva — a fi la dispoziția cuiva, a asculta de cineva orbește
Etimologie
Din latină 'servitor', de la 'servire' (a servi).
Se scrie corect: Se scrie cu 'v', nu cu 'f': servitor, nu serfitor.