șpăcluiverb
șpă-clui
Definiții
verb tranzitiv
1a aplica și a netezi șpaclul (chit sau pastă) pe o suprafață pentru a o uniformiza sau a o pregăti pentru vopsire
„Înainte să vopsească peretele, muncitorul a șpăcluit toate găurile."
Gramatică
Verb de conjugarea a IV-a, forma infinitivă șpăclui, participiul șpăcluit. Se conjugă: eu șpăcluiesc, tu șpăcluiești, el șpăcluiește.
Etimologie
Din substantivul șpaclu (unealtă de chituit), de origine germană (Spachtel), cu sufix verbal -ui.
Se scrie corect: Se scrie cu ș inițial și cu â în interior: șpăclui, nu 'spaclui' sau 'șpacliui'.